Între 20 şi 22 februarie 2010 am participat la

de la Kandersteg şi dorinţa mi-a fost finalemnte îndeplinită.

Întâlnirile PoT (Pool of Trainers) sunt de obicei un foarte bun prilej de a discuta despre trenduri şi a testa cele mai noi metode de training folosiste în sistemul ONG şi nu numai. Întâlnirea a avut la bază Open Space Technology şi Self Directed Learning.

Open Space Technology este o metodă mai veche ce permite participanţilor să propună temele pentru atelierele ce le vor susţine mai apoi şi se bazează pe câteva principii şi reguli despre care puteţi citi aici.

O noţiune destul de nouă în training este cea de Self Directed Learning, metodă ce se bazează pe sentimentul de responsabilitate a participantului. Acesta, în cadrul temei propuse de către formator, îşi stabileşte propriile obiective de învăţare, stabileşte metodele cele mai potrivite pentru a le îndeplini, le duce la final şi le evaluează.

Dezvoltarea este una de nivel personal, independentă de nivelul sau capacitatea de dezvoltare a celorlaltor participanţi. Este o metodă în care rolul trainerului scade enorm, el nu mai este îndrumător ci simplu observator al parcursului de dezvoltare. Succesul programelor de SDL este asigurat exclusiv de către participaţi, aceştia fiind şi singurii în masură să îl evalueze (desigur, la nivel individual).

O altă parte a întâlnirii am discutat despre oportunităţile pe care le oferă e-learningul în training, urmând să dezvoltăm împreună module ce pot fi uşor implementate de către organizaţiile membre YFJ şi nu numai, proiect pe care îl şi coordonez.

Desfăşurat la Hotel Ami, trainingul a reuşit să acopere un număr mare de subiecte într-un timp relativ scurt. De asemenea, baia cu apă termală a contribuit în mare măsură la buna desfăşurare de forţe.

Detalii despre program găsiţi aici şi aici.Ce este de precizat este că a fost primul meu curs în care am introdus o nouă metodă de evaluare pas cu pas a dezvoltării participanţilor.

Ca planuri de viitor, pe lângă examenele din cele 2 sesiuni, urmează cele 4 stagii de animaţie, 4 stagii de pedagogie scout şi, sper eu, o serie de stagii de Public Speaking “a la Radu”.

Noul stagiul de public speaking va fi lansat cat de curând, aşa că ţineţi aproape!

Pentru deceniul următor, Comisia a adoptat o nouă strategie UE în domeniul politicilor care vizează tineretul. Intitulată „Tineretul – Investiţie şi Capacitare”, noua strategie admite faptul că (1) tineretul reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din societate, mai ales în actuala criză economică şi financiară şi (2) în societatea noastră tot mai îmbătrânită, tinerii sunt o resursă preţioasă. Noua strategie are un caracter trans-sectorial, vizând atât acţiuni pe termen scurt cât şi pe termen lung, care implică domenii cheie de politici care afectează tineretul Europei, în special educaţia, ocuparea forţei de muncă, creativitatea şi antreprenoriatul, incluziunea socială, sănătatea şi sportul, participarea civică şi voluntariatul. De asemenea, noua strategie evidenţiază importanţa muncii prestate de tineri şi defineşte măsuri mai eficace pentru o mai bună implementare a politicilor privind tineretul la nivelul UE.

Generaţia tânără reprezintă o resursă în curs de diminuare, estimându-se că procentul de 20% din populaţie pe care îl constituie în prezent va scădea la 15% până în 2050. De asemenea, tineretul nostru reprezintă o resursă preţioasă, iar actuala criză economică şi financiară evidenţiază în mod special necesitatea de a dezvolta capitalul uman pe care îl reprezintă tineretul. În vreme ce astăzi tineretul din UE se bucură de oportunităţi mai numeroase, ei se confruntă, totodată, cu provocări dificile, deoarece mulţi părăsesc şcoala şi locul de muncă sau sunt ameninţaţi de sărăcie şi excludere socială.

Conform sondajelor, educaţia, găsirea unui loc de muncă, incluziunea socială şi sănătatea sunt subiectele care îi preocupă cel mai mult pe tinerii de azi. De asemenea, tinerii Europei trebuie să fie capabili să beneficieze de oportunităţi precum participarea civică sau politică, voluntariatul, creativitatea şi antreprenoriatul, sportul şi angajamentele de nivel global. Pentru a răspunde unor astfel de provocări şi pentru a crea oportunităţi pentru toţi tinerii, Comisia propune o nouă strategie UE privind tineretul, care include o paletă largă de soluţii.

Strategia „Tineretul – Investiţie şi Capacitare”, care este una din consecinţele agendei sociale reînnoite anunţate de Comisia Europeană în 2008, are următoarele obiective:

- crearea mai multor oportunităţi pentru tineret în domeniile educaţiei şi ocupării forţei de muncă

- îmbunătăţirea accesului şi a participării depline a tuturor tinerilor la viaţa societăţii, şi

- crearea unei solidarităţi între tineret şi societate.

Strategia evidenţiază rolul important pe care îl are munca prestată de tineri în abordarea şomajului, a abandonului şcolar şi a excluderii sociale, precum şi în perfecţionarea aptitudinilor şi în crearea de timp liber.

Comisia propune utilizarea unei abordări trans-sectoriale care să se adreseze tuturor problemelor tineretului, noua strategie schiţând diferitele acţiuni care urmează a fi întreprinse de Comisie şi de statele membre. Astfel, ea constituie o parte a răspunsului coordonat al UE la criza actuală.

Strategia propune o metodă simplificată, mai bună şi mai flexibilă, de coordonare între statele membre a politicilor privind tineretul, ancorată mai puternic în strategia de la Lisabona de accelerare a creşterii economice şi de creştere a numărului de locuri de muncă.

În comentariile sale privind noua strategie a UE privind tineretul, comisarul european pentru educaţie, formare, cultură şi tineret, Ján Figel’, a afirmat: “Tineretul reprezintă prezentul şi viitorul nostru – iar noi trebuie să întreprindem eforturi concertate pentru a deschide cât mai multe căi cetăţenilor noştri tineri, în special în actualele condiţii de criză economică şi financiară. Cheia o reprezintă capacitarea tineretului pentru a face faţă multiplelor provocări pe care ei le întâlnesc în lumea globalizată de azi. Noua noastră strategie este un răspuns survenit în timp util la aceste provocări, ceea ce deschide poarta unei noi ere în dezvoltarea politicilor privind tineretul la nivelul UE.”

Adoptarea de către Comisie a noii strategii privind tineretul survine în urma unei consultări largi efectuate în 2008 care a implicat autorităţi naţionale, Forumul European al Tineretului, organizaţii de tineret şi alte părţi interesate. Chiar tinerii însăşi au fost consultaţi online, urmând ca în continuare să fie invitaţi să-şi exprime opiniile cu privire la propunerea Comisiei, în cadrul unei noi faze a dialogului permanent dintre instituţiile UE şi tineri.

Mai multe detalii găsiţi aici.

Colaborarea mea cu AEGEE Europe a început anul trecut când am livrat alături de alţi câţiva traineri din AEGEE un training pe cetăţenie activă şi leadership în Grecia (detalii aici, aici şi aici). Am păstrat legătura şi după doar câteva luni am fost selectat pentru a fi trainer la un alt curs, de această dată unul destinat colaboratorilor şi membrilor echipei europene de imagine şi comunicare pentru AEGEE. Este vorba de PRES2 (Public Relations European School level 2) care va avea loc în acest an în Cracovia.

Provocarea este cu atât mai mare cu cât trainingul se întinde pe 8 zile, acoperă o mare diversitate de subiecte legate de PR (de la comunicate de presă la strategii, de la lucrul cu programele de grafică la comportament în faţa camerei de filmat etc) iar echipa de training este foarte internaţională, dacă pot spune asta.

Pe de altă parte, mă bucur enorm de tare că mă întorc în Cracovia la un training pe PR (de data aceasta ca trainer) întrucât acolo a început totul. În februarie 2006 participam în Cracovia la primul meu training pe PR, media managemnet mai precis, organizat de Organizaţia Mondială a Mişcării Scout şi UK Scout Association. În urma respectivului curs am început să lucrez la nivel european pentru cercetaşi and the rest is history…

Din punctul de vedere organizaţional, aceste tipuri de traininguri internaţionale sunt o idee genială şi anume pentru că sunt organizate pe diverse teme (PR, HR, managementul voluntarilor, etc etc) şi mediul este unul de sharing. De fapt, ele încurajează gândirea în afara cutiei, prin exemple concrete şi cunoştinţe aplicate deja de alte structuri din alte ţări, dar din aceeaşi organizaţie. De asemenea, sunt invitate să participe şi persoane din poziţii similare de la alte organizaţii, asigurându-se astfel o creştere a calităţii trainingului şi o viziune şi mai amplă asupra problematicii discutate.

Aceste modele de training au fost dezvoltate cu succes de AEGEE, AIESEC şi multe alte organizaţii de tineret şi nu numai care au ajuns la concluzia că dacă vor cu adevărat să îşi dezvolte membrii şi implicit organizaţia, este necesară o viziune cât mai amplă şi deschisă. În principiu, motivul este simplu: pe de o parte, este foarte probabil ca să mai existe cineva care să fi trecut prin probleme asemănătoare şi să aibă soluţii (şi reinventarea roţii nu mai este deci necesară) ori pur şi simplu trainingul funcţionează ca un think-tank perfect şi vine cu soluţii la problemele nerezolvate încă.

Cine e şi ce vrea SS?

Scouting seeds este un proiect de dezvoltare organizaţională completă (creştere cantitativă şi calitativă) a celei mai mari organizaţii de tineret din România: Organizaţia Naţională „Cercetaşii României”.

În urma a 3 traininguri regionale, 50 de lideri cercetaşi din 20 de centre locale vor fi creat o strategie de atragere, motivare şi retenţie de lideri adulţi. Aceşti lideri vor fi pregătiţi mai apoi prin minisesiuni de formare şi participare la evenimente naţionale sau locale, după care vor ajuta la atragerea de tineri membri, beneficiari ai metodei de educaţie nonformală care este cercetăşia. În finalul proiectului ONCR va avea cu 1000 de membri mai mult decât are acum (200 de lideri şi 800 de tineri noi membri).

Stagii la cheie

Rolul meu în acest proiect este ca, alături de Trommpy, coordonatoarea de proiect, să pun la punct prima fază a proiectului respectiv trainingurile regionale pentru coordonatorii locali. Aceste stagii făcute „la cheie” conţin toate elementele pentru ca trainerul să le poată susţine fără nici o altă documentare, după exemplul marilor firme de training. Practic, trainerul primeşte înainte de curs suportul de curs, desfăurătorul pe minute, materialele auxiliare (hand-outs, prezentări relevante, filmuleţe etc), având deci toate elementele necesare pentru un curs de succes, el trebuind să se ocupe strict de partea de livrare. Dacă vreţi, este ca un actor care primeşte un scenariu cu absolut toate detaliile; dar nu un actor în sens peiorativ, pentru că oricît de bun ar fi scenariul, punerea în scenă joacă un rol foarte important şi reuşita cursurilor depinde în mare măsură de cel care livrează.

Acest tip de planificare şi pregătire a cursurilor de formare duce la posibilitatea susţinerii în mod sincron a celor 3 stagii (de fapt, din motive tehnice, unul va fi decalat) dar şi păstrarea lor pentru a fi aplicate cu alte ocazii. De fapt, la nivel de ONCR, pentru păstrarea calităţii, nivelului de informare, pentru unificare şi uşurarea muncii celor din echipa de resurse umane, cursurile „de succes” au fost păstrate şi refolosite (standardizarea cursurilor) iar acest lucru nu poate decât să mă bucure (nu mai reinventăm de fiecare dată roata, aproape că s-ar putea zice că se intră în normalitate).

Am lucrat mult pe aceste stagii (unii ar spune chiar că e prima dată când se lucrează atât de mult la un stagiu) şi sunt sigur că vor fi un succes atât ca şi curs dar şi ca şi follow-up, fiind punctul de plecare pentru crearea şi implementarea strategiei de dezvoltare pe termen lung.

Conform sitului oficial, “Festivalul Luminii este o sărbătoare anuală a pozitivismului, iniţiată în anul 2004, în Cluj-Napoca sub formula “Seara viselor împlinite”.

Ulterior, în ediţiile care au urmat, aceasta a crescut în amploare, implicând din ce în ce mai mulţi cercetaşi, voluntari, copii, artişti, jongleuri, dansatori sau muzicieni, fotografi sau sculptori, jurnalişti sau doar simpli cetăţeni, dând tuturor ocazia de a demonstra că şi lucrurile mărunte precum o lumânare, o fotografie, un gând bun, un balon sau desen, au o frumuseţe aparte şi că fiecare detaliu este o piesă de rezistenţă în cadrul evenimentului.”

Astfel, în 4 ani, de la 150 de lumânari lansate pe lacul din Parcul Central din Cluj Napoca, s-a ajuns la 50000 de lumânari care au licărit în cele 9 locaţii cheie din acest an, creând ambianţa potrivită pentru expoziţiile foto, concertele folk, jongleriile cu foc şi toate programele surpriză pregatite în: Cluj Napoca, Bucureşti, Tg. Mureş, Suceava, Miercurea Ciuc, Tg.Jiu, Tulcea, Oradea şi Timisoara.

ProTV a fost una din televiziunile care au preluat ştirea despre festival:

După un drum de 10 ore, început duminică seara, am ajuns ieri finalmente la Pârâul Rece. Nu s-a întâmplat nimic deosebit pe tren (total neaşteptat, nu?) în afara faptului că CFR-ul nu se dezminte în privinţa celor 2 viteze ale căldurii pe trenuri: foarte frig şi foarte cald. Eu am fost foarte norocos şi am trăit 10 ore ce-a de-a doua: imaginaţi-vă că stateam cu toate geamurile de pe culoar deschise, uşa de la compartiment deschisă iar geamul de la compartiment era de asemenea deschis. De somn nici nu a putut fi vorba, de fapt am stat foarte mult în picioare pentru că şi scaunele erau încălzite (cred că se dă acum toată căldura ţinută ascunsă pe vremea comuniştilor).

După o escală la Braşov de unde am cules-o pe Denisa, am pornit spre Pârâul Rece. Zăpadă nu este foarte multă în schimb compensează prin numărul de proşti: a fost nevoie să trecem pe la 4 hoteluri, 3 recepţionere şi 5 persoane de pe marginea drumului ca să… dăm de Traian, cel care ne-a şi îndrumat în final.

Aşa a început aventura de la ToT (sesiunea de curs de aseară s-a terminat la ora 23), aventură despre care voi mai scrie. Până atunci, aveţi mai jos un mic suvenir: priveliştea de pe balconul meu!

De la lupişori la lideri, cercetaşii belgieni s-au reunit pentru o activitate mai puţin obişnuită: un treasure hunting imens creat pe un cadru simbolic bazat pe cunoscutele filme cu James Bond. Plecând din 15 puncte din oraş, patrulele au avut de trecut diverse probe, găsit indicii pentru următorul punct de control şi nu în ultimul rând să se orienteze în imensul oraş pe străzi înguste şi întortocheate – o adevărată provocare chiar şi pentru localnici.

După mai bine de 4 ore de traseu printre mii turişti, membrii ai instituţiilor europene, magazine de ciocolată şi vânzători ambulanţi de goffri, cercetaşii au ajuns în punctul terminus al traseului, Grande Place, faimoasa piaţă din centrul Bruxellului. Aici au fost organizate o serie de activităţi de animaţie atât cu cercetaşii cât şi cu cei prezenţi în piaţă.

Din discuţii cu organizatorii a reieşit că acestea sunt activităţi regulate pentru cercetaşii din Bruxelles, spectatorii sunt foarte receptivi şi  nu în ultimul rând, aceasta este o bună ocazie de a arăta lumii ce inseamnă cercetăşia, cum îmbină ea educaţia cu aventura într-un cadru non-formal.

REMEMBER PAROS?