Detalii aveţi aici!

J.K. Rowling Speaks at Harvard Commencement from Harvard Magazine on Vimeo.

Riddles for linchpins from Seth Godin on Vimeo.

Am început în 6 persoane. Am ştiut din prima zi că nu voi îmbătrâni ca angajat al Universităţii. Nu aveam acest lucru în plan. Era o provocare majoră însă. Eram un puşti ONGist care nu prea cunoşteam sistemul şi eram ferm convins că pot să schimb ceva.

În mare măsură, consider că mi-am îndeplinit acest obiectiv. Împreună cu colegii din Biroul de comunicare cred că am schimbat multe. Mi-e greu să spun, din perspectiva gigantului de nemişcat, dacă am schimbat lucruri în bine. Însă sunt sigur că au fost şi lucruri bune.

Dacă ar fi să definesc activitatea mea acolo ar fi cred, după o frază pe care am tot auzit-o „e prima dată aici când cineva face aşa ceva. Bravo!”. Şi totuşi nu a fost suficient. Sau poate a fost prea mult prea repede. Am încercat să urnim un sistem învechit, ţinut blocat de suficiente persoane care se simt confortabil atâta timp cât nu se schimbă nimic.

Nu cred că există orgolii mai mari în lumea aceasta decît cele din sistemul universitar. Nici măcar în politică…

Un sistem care este centrat pe promovarea cadrelor didactice în sistem şi acumularea de bani, un sistem care a uitat de mult că studentul contează şi că STUDENTUL este de fapt motivul pentru care acest sistem există.

Cred că de performanţă şi calitate nici nu are rost să discutăm. Sunt doar nişte cuvinte pierdute prin lucrările ce zac lucioase, având titluri cu litere de-o schioapă: învăţămînt centrat pe student…

Un sistem atât de bolnav încât îmi e greu să înţeleg cum mai supravieţuieşte deşi, răspunsul vine aproape imediat: prin promovarea nonvalorilor şi aplicarea principiului „noi să fim sănătoşi şi să iasă banul”.

Cred cu tărie că învăţământul superior de stat trebuie reformat total. Şi mai cred că educaţia nonformală va prinde şi mai multă putere în România. Şi aici ştiu că pot ajuta.

Am decis să merg pe alt drum fără nici cea mai mică urmă de regret, mulţumindu-le tuturor celor care mi-au fost alături sau celor care mi-au fost împotrivă, celor care m-au ajutat şi celor care mi-au pus piedici, am învăţat câte ceva de la fiecare. Mulţumesc!

And they were three… (well, actually, if things go well, just two)

Şi cum ştim foarte bine că Christmas is all about the presents, am pentru voi trei mici cadouri care mă obsedează de prin noiembrie, înainte de a pleca spre Pârâul Rece:

1. Cu dedicaţie specială pentru Cristina

2. Cu dedicaţie specială pentru toţi cei care au fost de faţă la cabana de la Leşu când dansam pe aşa ceva (chiar şi pentru cei care filmau…)

3. Pentru toată lumea, să avem cu toţii un Crăciun ALB!

“Doamnelor si Domnilor,

Eu nu sunt mulţumit de societatea în care trăim şi nici ce promovează ea, mai ales în rândul tinerilor. Nu sunt mulţumit de societatea care nu uită să ne aducă aminte în fiecare zi că noi, tinerii, suntem viitorul.

Aşa cum am învăţat în Cercetăşie, cred că tinerii pot să dea un exemplu pozitiv. Mă bucur enorm că există şi în Oradea tineri care au înţeles că nu mai putem aştepta momentul în care cineva să vină şi să acţioneze în locul nostru.

Putem face lumea mai bună decât am găsit-o. Depinde doar de noi să arătăm lumii că noi nu sunt viitorul, noi suntem prezentul!”