Sep8
Altfel
De ceva vreme am reînceput să călătoresc prin România interacţionând cu traineri români (made in Romania) şi nu pot să nu fac o comparaţie cu experienţele pe care le-am avut în afara ţării.
La întâlniri cu alţi traineri, eram obişnuit să povestim ce facem şi mai ales cum facem, respectiv să lucrăm pe metodologie de training şi mai ales pe dezvoltare de metodologie (concret, ca să nu pară că aberez foarte tare, luam un anumit exerciţiu şi trecândul prin filtrul experienţei personale încercam să descoperim moduri noi de utilizare, de dezvoltare, domenii în care poate fi folosit şi cum) sau pe etică de training (cât de mult avem voie să conducem procesul, cât de mult ne implicăm în felul în care participanţii iau decizii).
De fiecare dată când mă întâlnesc cu traineri români, intrebarea pe care o primesc este mereu aceeaşi: tu ce citeşti/de unde te documentezi, întrebare care continuă să mă ia pe nepregătite. Şi pentru că nu am niciun nume de trainer „gigant” pregătit în buzunarul de la piept, încep să asud gândindu-mă terifiat ce impresie trebuie să îşi fi făcut colegul meu despre mine şi mă pregătesc să primesc cu un surâs fals ceea ce invariabil ştiu că urmează: eticheta de loser.
Chiar dacă susţin în continuare că pentru un formator, abilitatea şi carisma stau în primul rând în metodă, azi am decis că nu voi mai fi luat pe nepregătite aşa că am ales câteva nume, în ordinea numerelor de pe tricou:
Pentru Public Speaking am un respect imens pentru Connie Podesta. De la primele filmuleţe cu ea, i-am remarcat stilul aparent stângaci, care cred că mi se potriveşte foarte bine. Tot pentru modul haios de a ţine prezentările, după Connie, cred că m-a influenţat Eddie Izzard pe partea de stage management şi nonverbal cât şi pe partea de construcţie a mesajului şi coerenţă alături de Allan Pease.
Pentru stil şi informaţie, folosesc TED. L-am descoperit acum 7 luni prin Anca (mulţumesc) şi de atunci sunt un fan înrăit al felului de a prezenta informaţia, chiar dacă uneori tema aparent nu ne interesează în niciun fel şi provocarea speakerului de a ne stârni interesul este şi mai mare.
Pentru conţinut citesc tot ce îmi cade în mână şi mă ajută imens de mult Tata Google. Ca şi trainer sunt de părere că oricine poate citi informaţia într-o carte, însă formarea de competenţe stă în primul rând în metodă, normal construită pe un conţinut solid.
Ca şi om de PR recunosc că citesc foarte puţină literatură de specialitate (incluzând newmedia) din România. Poate sunt snob, însă continui să cred că cei din afară ne vor mai da lecţii ani buni (şi da, până acum o săptămână nu ştiam cine e Bobby Voicu. Acum ştiu şi tot nu mă ajută la nimic).
La capitolul bloguri, pe lângă celor ale amicilor mei, urmăresc două: Cafeaua de azi şi TVDeCe, ambele pentru umorul simplu, uşor de digerat, câteodată real, câteodată transpus, o gură de literatură în vremuri de criză, cu personaje reale şi tipic româneşti. Până în momentul în care voi publica şi recenzii ale lor, vă invit să le descoperiţi.
Trebuia să fiu atipic… pentru că vaca trebuia să fie mov să nu mai fie vacă!
De ceva vreme am reînceput să călătoresc prin România interacţionând cu traineri români (made in Romania) şi nu pot să nu fac o comparaţie cu experienţele pe care le-am avut în afara ţării.
La întâlniri cu alţi traineri, eram obişnuit să povestim ce facem şi mai ales cum facem, respectiv să lucrăm pe metodologie de training şi mai ales pe dezvoltare de metodologie (concret, ca să nu pară că aberez foarte tare, luam un anumit exerciţiu şi trecândul prin filtrul experienţei personale încercam să descoperim moduri noi de utilizare, de dezvoltare, domenii în care poate fi folosit şi cum) sau pe etică de training (cât de mult avem voie să conducem procesul, cât de mult ne implicăm în felul în care participanţii iau decizii).
De fiecare dată când mă întâlnesc cu traineri români, intrebarea pe care o primesc este mereu aceeaşi: tu ce citeşti/de unde te documentezi, întrebare care continuă să mă ia pe nepregătite. Şi pentru că nu am niciun nume de trainer „gigant” pregătit în buzunarul de la piept, încep să asud gândindu-mă terifiat ce impresie trebuie să îşi fi făcut colegul meu despre mine şi mă pregătesc să primesc cu un surâs fals ceea ce invariabil ştiu că urmează: eticheta de loser.
Chiar dacă susţin în continuare că pentru un formator, abilitatea şi carisma stau în primul rând în metodă, azi am decis că nu voi mai fi luat pe nepregătite aşa că am ales câteva nume, în ordinea numerelor de pe tricou:
Pentru Public Speaking am un respect imens pentru Connie Podesta. De la primele filmuleţe cu ea, i-am remarcat stilul aparent stângaci, care cred că mi se potriveşte foarte bine. Tot pentru modul haios de a ţine prezentările, după Connie, cred că m-a influenţat Eddie Izzard pe partea de stage management şi nonverbal cât şi pe partea de construcţie a mesajului şi coerenţă alături de Allan Pease.
Pentru stil şi informaţie, folosesc TED. L-am descoperit acum 7 luni prin Anca (mulţumesc!) şi de atunci sunt un fan înrăit al felului de a prezenta informaţia, chiar dacă uneori tema aparent nu ne interesează în niciun fel şi provocarea speakerului de a ne stârni interesul este şi mai mare.
Pentru conţinut citesc tot ce îmi cade în mână şi mă ajută imens de mult Tata Google. Ca şi trainer sunt de părere că oricine poate citi informaţia într-o carte, însă formarea de competenţe stă în primul rând în metodă, normal construită pe un conţinut solid.
Ca şi om de PR recunosc că citesc foarte puţină literatură de specialitate (incluzând newmedia) din România. Poate sunt snob, însă continui să cred că cei din afară ne vor mai da lecţii ani buni (şi da, până acum o săptămână nu ştiam cine e Bobby Voicu. Acum ştiu şi tot nu mă ajută la nimic).
La capitolul bloguri, pe lângă celor ale amicilor mei, urmăresc două: Cafeaua de azi şi TVDeCe, ambele pentru umorul simplu, uşor de digerat, câteodată real, câteodată transpus, o gură de literatură în vremuri de criză, cu personaje reale şi tipic româneşti. Până în momentul în care voi publica şi recenzii ale lor, vă invit să le descoperiţi.
Trebuia să fiu atipic… pentru că vaca trebuia să fie mov să nu mai fie vacă!
Posted by admin under Intre Bine si Rau, Pentru ca pot | Permalink
nu stiam ca eu te-am initiat in TED
@Phoebs: Pana atunci eram virgin…